Înăuntrul frunzelor vii

Cum am descoperit acest loc? Auzind o chitară…

Îmi place ca seara să fac o reconfortantă plimbare pe jos. Energia orașului scade ușor, străzile sunt în penumbră și casele au o înfățișare specială, fiecare dintre ele pare că ascunde povești enigmatice, ce te pot cuprinde în vârtejul lor dacă le-ai trece pragul… În una dintre seri, după ce ploaia s-a oprit, în timp ce mă îndreptam spre casă, am auzit o muzică undeva departe (și foarte aproape de sufletul meu). Câteva acorduri de chitară imediat mi-au stârnit interesul. Muzica mă chema. “Simt adierea gandurilor tale…”

Atrasă de sunetul ce se tot apropia, înaintând în aerul răcoros al serii, am descoperit o grădină pictată în culori vii şi îmbrăcată în iederă. Am gândit imediat că şi eu mi-aş dori să mă îmbrac în iederă, cu siguranță m-aş simți forte bine înăuntrul frunzelor vii…

Un loc drag, un loc în care pot începe (sau sfârşi) multe dintre poveştile mele, Parcul Ion Voicu.

w_mg_4238 w_mg_4223 w_mg_4235-edit w_mg_4198